+4-0741-151-585
·
contact@soalex.eu
·
Luni - Vineri 09:00-17:00
+4-0741-151-585
·
contact@soalex.eu
·
Luni - Vineri 09:00-17:00

Ce poate face în urmărire penală un avocat bun de drept penal?

Câteva aspecte constatate în ultimele dosare penale din București și Constanța (aflate în faza de urmărire penală) în care am reprezentat mai multe persoane care aveau calitatea de inculpați:
1. Organul de urmărire penală, înainte de audierea martorilor, nu le-a adus la cunoștință drepturile și obligațiile acestora și nici nu le-a pus în vedere să depună jurământ. Astfel, nu se ține cont de dispozițiile art. 121 Cod proc. pen., unde se prevede că ,,în cursul urmăririi penale și judecății, după îndeplinirea dispozițiilor art. 119 și 120, organul de urmărire penală și președintele completului solicită martorului depunerea jurământului sau a declarației solemne”. De asemenea, la același articol, se mai arată conținutul jurământului ,,Jur că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă în funcție de credința religioasă a martorului”. Mă întreb în ce măsură mai putem vorbi despre o probă administrată în mod legal și ce valoare ar mai putea avea în cadrul procesului penal, din moment ce aceasta a fost obținută fără depunerea jurământului, fără a se citi martorului drepturile și obligațiile și fără să i se atragă atenția să spună adevărul.
2. Organul de urmărire penală a încuviințat MARTORILOR obiective pentru proba cu expertiza de specialitate dispusă în cauză, deși în Codul de procedură penală i se interzice martorului de a obține acest lucru. Și în acest caz mă întreb dacă nu se impune anularea sau infirmarea ulterioară a unei astfel de probe, din moment ce nu are nicio bază legală pentru care a fost dispusă.
3. Organul de urmărire penală permite accesul martorului în vederea studierii și a consultării dosarului penal, înainte să fie audiat în respectiva cauză. Accesul martorului la studierea dosarului penal s-a făcut, deși la articolul 94 Cod procedură penală se prevede că au acces la dosar doar părțile și subiecții procesuali principali, categorii în care nu este inclus martorul.
4. Restricționarea abuzivă a consultării dosarului penal. Restricționarea consultării dosarului penal se poate face de către procuror în cursul urmăririi penale, în temeiul art. 94 Cod proc. pen., pentru MOTIVE JUSTIFICATE. Totuși, la același articol, se prevede faptul că restricționarea accesului avocatului părții sau subiectului procesual principal la dosarul cauzei NU SE POATE realiza după punerea în mișcare a acțiunii penale (adică când persoana devine inculpat) o perioadă mai mare de 15 zile. Așasar, după ce o persoană devine inculpat, procurorul nu mai poate restricționa accesul la dosarul penal mai mult de 15 zile. Însă, am întâlnit situația în care s-a interzis accesul la dosarul penal, iar imediat după punerea în mișcare a acțiunii penale, procurorul a și trimis inculpatul în judecată, în cele 15 zile în care încă nu se putea consulta dosarul. Întrebarea mea este în ce măsură a fost afectat dreptul la apărare al inculpatului într-un asemenea caz și dreptul la un proces echitabil, iar răspunsul consider că este evident. Bineînțeles, sunt convins că toate aceste ,,derapaje” ale organului de urmărire penală vor fi remediate ulterior de către instanța de judecată.
5. Declarații de martori de zeci de pagini, care conțin tabele și grafice. Este evident că ele au fost redactate acasă și doar au fost trimise organului de urmărire penală pentru a le depune la dosarul penal, încălcându-se astfel orice normă legală din materia administrării probelor.
Totuși, aspectele arătate mai sus sunt EXCEPȚII, însă consider esențial ca ele să fie remediate și să nu se mai ajungă în astfel de situații.

Related Posts

Leave a Reply